Cîteodată...

joi, 15 martie 2012 § 1


 Şi cîteodată stai şi te gîndeşti,oare va fi vreodată diferit?

Care-i diferenţa? Dintre a trăi aşa cum vor oamenii din jurul tău să trăieşti,şi a trăi aşa cum vrei tu. Şi cum vrei tu,e anume,să f*ţi totul,la propriu. Să laşi la o parte manierele pe care ţi le-a băgat în cap societatea atîta timp, să laşi la o parte pupatul în c*r a oamenilor pe care îi urăşti,să ieşi afară,să-ţi pui căştile şi să-ţi aprinzi o ţigară.

Şi să nu-ţi pese că te vede vecina şi spune că eşti o curvă şi fumezi,şi să nu-ţi pese că muzica ta e prea tare şi deranjează oamenii. Şi dacă n-ai poftă de mate,să ieşi. Să ieşi din clasă şi să pleci,pur şi simplu să pleci...să alergi poate. Să te trezeşti noapte,să te îmbraci,şi să ieşi. Pentru că nu ţi-e a sta în casă,asta e.

Şi să ţipi,cînd vrei să ţipi. Şi cînd cineva îţi spune că te distrugi pe tine,să-i trimiţi în p*lă,şi să rîzi. Să rîzi cu dinţii galbeni de la tutun. Să faci auto-stopul pînă la mare,pentru că aşa ţi-a venit ţie. Ştii că eşti înconjurat de nişte idioţi,care au îmbrăcat toţi costume la fel şi s-au închis în nişte oficii,dar au bani,au respectul şi aprobarea societăţii. Şi vrei să-i urmezi,pentru că e tentant. Aşa că accepţi,accepţi tot ce primeşti de la toţi,doar pentru a ajunge la fel cu restul,doar pentru a avea ceea ce numesc ei "un viitor".

Dar oare contează? Oare faci vreo diferenţă? Oare îi va păsa cuiva dacă o să spui odată "fuck it" şi o să fugi,pentru că nu mai poţi mă! Nu mai poţi! Asta e,s-a dus

S-a dus tot,în ce ai crezut,s-a dus tot ceea ce ţi-a dat speranţă. Şi vrei să fugi,să fugi,să fugi...ca într-un film vechi şi prost,cu tulburări de imagine. Să te împiedici şi să te ridici,şi să plîngi,ca un paranoic,să plîngi şi să ţipi! Pentru că nimeni nu e aici pentru tine. Ştii cum e cînd ai...nevoie de cineva? ştii? Şi în acelaşi timp trebuie să-ţi păstrezi imaginea de om bun şi educat.

Dar cui îi pasă....cui? nimănui....

nimănui...

What's this?

You are currently reading Cîteodată... at Shampoo addicted.

meta

§ 1 Response to “Cîteodată...”

  • Anonim says:

    Din păcate, nu-i pasă nimănui pentru că nimeni nu se oprește în loc pentru durerea ta.. Uneori, compar lumea asta cu o horă jucată în cerc, unde oamenii se țin de mână și joacă. Dacă cineva iese din horă(motive personale-boală, tristețe, probleme, moarte, etc), ei continuă să joace...pentru că nu se pasă. Sunt preocupați de dansul ăsta stupid(viața) care nu știu nici ei unde duce. Și dacă cineva vrea să evadeze(ca în postarea ta), va fi uitat cu ușurință, imediat după ce a părăsit cercul lor.

    Îmi place blogul tău. Te am la blogroll.
    O zi frumoasă!

§ Leave a Reply