Shampoo addicted

   Eu m-am gîndit să pun cifre pentru că poate lumea nu-i deprinsă cu mine fiind eu.
 
1.  Eu de tare mult n-am mai pus degetele pe claviatură. De mult timp nu am mai gesticulat straniu întru a înşira cuvinte. Eu nu ştiu cum voi, dar eu nu scriu pur şi simplu. La mine există un ritual de iniţiere în procesul dat. Şi cel mai interesant e că eu scriu din durere.

Eu nu pot scrie cînd sunt fericită. La mine cuvintele în propoziţii nu se leagă. La mine gîndurile se întrec, se ajung şi se amestecă. Eu cînd sunt fericită sunt instabilă emoţional şi psihic.

Eu scriu cînd sunt disperată. Cînd mi se opreşte privirea într-un punct din perete pentru cîteva ore.

Spun, cu riscul de a părea încrezută, că pentru mine asta este artă, în formă pură. Atîta timp cît gîndurile mele îţi intersectează ţie privirea, atîta timp eu voi crea. Şi poate şi după asta.

Şi eu nu şterg niciodată ceea ce scriu. Eu dacă am început o propoziţie şi văd că nu pot s-o duc la capăt, eu o duc la capăt. Şi eu nu mă opresc, nici măcar pentru a-mi aranja căştile în urechi. Eu dacă mă opresc la mine se rupe aţa dintre creier şi degete şi eu nu mai gîndesc cum aş vrea eu să gîndesc.

2.  Eu acuma mi-am luat vacanţă pentru că eu am fost deosebit de fericită în ultimul timp. Eu chiar am început să am idei idioate de a vă spune cîte ceva despre yoga şi de a scrie cîte ceva politic. Iaca na.

3. Eu azi în microbus mă gîndeam, idioţii eştia de "limbî moldovineascî" în ce limbă cred că este Imnul ţării lor? "Linba noastrî-i o comoarî, bleadi!" Voi ţineţi minte cînd un oficial comunist a spus că Eminescu a scris poezii în "limba moldovenească"? Epic.

Măi da asta chiar e foarte interesant şi amuzant, dar eu niciodată n-aş schimba "huiova" pe "naşpa". La urma urmei fiecare limbă are bolile ei. Parcă "muie" şi "cunt" îs mai frumoase ca "nahui"-ul ruşilor (şi a nostru oleacă). Nahui în general e o podoabă lingvistică.

4. Mie mi-i dor de serile de vară cu bere în ogradă şi pesmeţi cu hrean. Mie mi-i dor de sentimentul ăsta de etern. Eu am citit undeva că limba română este una dintre puţinele (dacă nu singura) limbă în care se cunoaşte noţiunea de "dor". Substantivul "dor". Asta-i pentru că noi mereu am aşteptat ceva, ce nu mai vine. Asta-i pentru că prea mult dor am avut de libertate, prea mult dor am avut de fericire, prea mult dor de linişte, de feciori, soţi şi taţi plecaţi departe, şi niciodată întorşi.

5. Nu da iaca cel mai tare mă enervează cînd vezi un om pentru prima dată în viaţă şi el iniţiază cu tine o conversaţie fascinantă din punct de vedere existenţial şi ştiinţific: "Auzi, da nu ştii pe aici troleibuzul 24 merge?" Cum pula mea organ genital masculin, vezi un om pentru prima dată şi îl tutuieşti? Sau cîte-o babă care se crede baghinea diskoteki şi îţi afumă un "fetiţo, transmite te rog". Cum se spune, "na bruderşaft ne pili", aşa că Dumneavoastră.

6. Eu dacă ţi-aş scrie o poezie, ea nu ar avea rimă nu pentru că eu sug la versuri, ci pentru că tu nu ai rimă. Tu eşti mai metafizic ca metafizica.