Nu cred că o să fiu 100% acurată pe tema dată, mai degrabă voi scrie ceva de genul..top 5 amintiri pe care le am, sau doar momente plăcute pe care nu pot să mi le amintesc fără să-mi apară un rînjet satisfăcut pe faţă.
De obicei în articole de genul ăsta se vorbeşte despre primul sărut, prima dragoste, prima floare de la un băiat, prima plăcintă de-alu bunica, chestii de genul ăsta. Pentru a face un mic rezumat, primul meu sărut a fost un... viol pasiv, l-am regretat apoi toată viaţa, şî paţanu ave 21 de ani! (da era săxos, şi acuma tot aşa e. oof.) Prima dragoste a fost la grădiniţă şi nu l-am mai văzut de atunci, cred că singurul lucru pentru care-l iubeam era numele lui. Avea un nume d'ăsta super gay, alde Gabriel sau Lucian sau chestii de astea. Prima floare de la un băiat încă o aştept (nu mă pot lăuda cu o viaţă amoroasă foarte activă), prima plăcintă de-alu bunica am impresia c-a fost de cînd eram doar un biet spermatozoid. Nimic romantic în viaţa mea romantică. Aşa că-mi rămîne să vă povestesc doar despre beţîi şî săxuri sălbatişe.
Ce-mi vine deodată în minte e anul trecut, cînd nu am dormit toată noaptea la tabără pentru că auzeam zgomote ciudate şi credeam că-s şoareci (era un fluture blocat într-o sacoşă). În aceeaşi noapte cînd eu fredonam piesa arhi-cunoscută ca "pesni di striptiz", şi între "babbyyyy takeee of youuur clootheess" colega noastră de cameră s-a dezbrăcat în timp ce noi ne spărgeam de rîs aşezate pe pat. E clar că au fost şi momente neplăcute, care au inclus vomă (la mine pe pat), trezit dimineaţa sub pat (da fuck) şi o mică revoluţie între colegi de cameră. Dar a fost frumos.
Trebuiesc menţionate şi toate momentele în care nişte labagii flămînzi s-au uitat lung în urma mea. Ştii, alea-s cele mai frumoase complimente. DA, ele intră la mine în amintiri, asta-i viaţa.
În amintiri plăcute mai intră şi săptămîna pe care am petrecut-o în Baia Mare, minunat oraş! În cadrul olimpiadei internaţionale la română. Ce mi-a plăcut? M., L., care erau colegele mele de cameră. Serile în care fugeam din hotel să bem cafea la mcdonald's, singurul local deschis la ora aia, toată tona de Milka pe care am mîncat-o, aproape obligată! Pentru că nu mă puteam întoarce acasă cu regrete de genul ăsta. Sau jacuzzi-ul din camera noastră de hotel, care n-a mai avut odihnă. Şi balconul nostru imens, avînd în vedere că aveam cameră VIP, imens băăă, imens, şi culoarea luminii de dimineaţă.
Cînd un anumit nire, să-i spunem aşa, m-o scos cu deasîla în pijamale în parcul central. A fost bine şi frumos, înainte să vină poliţia.
Vreun an în urmă, în Odesa, am dormit pe plajă. Frig, ţînţari, umezeală, da zato ramanti4na şi nna.
Primul comentariu pozitiv pe blog. Ştii, e oricum plăcut cînd cineva apreciază ce faci. Chiar dacă stilul meu de a scrie e o combinaţie ciudată între un evadat din închisoare,
Toate călătoriile peste hotare, absolut toate. Nu ştiu dacă am fost impresionată şi frapată anume de faptul că e altă ţară şi chestii, cred că motivul principal a fost anume noul, orice, doar să fie nou. Am o obsesie pe chestia asta. Franţa, România, Ucraina, Italia, Bulgaria, Turcia, USA, în general toate ţările în care am călătorit sunt mai mult decît amintiri, au fost momente frumoase, prea frumoase să mai poată fi repetate.
Mai am? Mai am. Dar cred că pur şi simplu sunt prea personale, le prezint doar pe astea mai vagi. Dar sînt amintiri valoroase (cum nouă Ghicov ne spunea în România, cei mai valoroşi copii ai ţării, măi măi măi.).
Mi-e dor de oameni şi de momente care să-mi rămînă după asta în amintiri, nu... apşoară de asta, care vezi în fiecare zi.
