Vreau să trăim într-un apartament mic, cu tavanuri înalte şi ferestre panoramice, la unul din ultimele etaje. Totul să fie decorat în alb şi negru şi mereu să fie dezordine. Balconul să fie vechi, într-un stil clasic, cu una din acele balustrate sculptate, pe care le vezi mai mult prin filmele vechi franţuzeşti.
La balcon să fie multe perne colorate pe jos, şi o masă, pe care să stea o scrumieră plină.
Şi o pătură albă jos.
Şi apartamentul ăsta să fie undeva în Europa. Şi să avem multe flori, multe multe flori, atît de multe încît nu putem să uităm să le udăm. Şi nu flori colorate, nu, flori verzi, care-şi întind tulpinile însetate de viaţă pe pereţi, ca nişte tentacule.
Şi în fiecare dimineaţă eu o să-ţi aranjez cravata, pentru că aşa trebuie să fie. Şi sîmbăta să dormim mult mult mult, eu să mă trezesc prima, să-ţi fac cafea şi apoi să te conving să ieşi din pat.
Şi eu o să cumpăr îngheţată de căpşuni, cu nuci. Şi o s-o pun în frigider, doar ca să ştiu că e acolo.
Şi o să stăm cu orele privindu-ne, în întuneric, în linişte.
... te rog?
Suna bine! :) Iti urez succes in a-ti indeplini aceasta dorinta :D
foarte vie descrierea ta..mi-a venit miros de ţigară de la scrumiera ta plină..sper să învie..visul.
Un an nou cît mai frumos!